Un om de ştiinţă din Statele Unite a descoperit un ceas intern care măsoară vârsta biologică a ţesuturilor şi organelor.
Acest ceas indică faptul că, în timp ce multe ţesuturi sănătoase îmbătrânesc în acelaşi timp ca un întreg, unele dintre ele îmbătrânesc mult mai repede sau mai încet. Vârsta organelor afectat de boală variază foarte mult, unele fiind chiar şi zeci de ani „mai bătrâne” decât alte ţesuturi sănătoase din corp.
Oamenii de ştiinţă susţin că înţelegerea mecanismului din spatele acestui cea ne va ajuta să înţelegem procesul de îmbătrânire, putând chiar să ducă la descoperirea unor medicamente şi alte intervenţii capabile să îl încetinească.
Terapiile care contracarează îmbătrânirea naturală sunt de mare interes pentru oamenii de ştiinţă deoarece ele ţintesc un singur factor de risc, cel mai important pentru bolile incurabile care apar odată cu înaintarea în vârstă.
„În cele din urmă va fi foarte interesant să dezvoltăm intervenţii terapeutice prin care să resetăm ceasul şi să ne menţinem tineri”, este de părere Steve Horvath, profesor de genetică şi biostatistică de la Universitatea din california, Los Angeles.
Horvath a analizat ADN-ul din aproximativ 8.000 de mostre, prelevate de la 51 de ţesuturi şi celule atât sănătoase cât şi canceroase. El a analizat în mod special modul în care metilarea, un proces natural care modifică chimic ADN-ul, variază cu vâsrta. Astfel, Horvath a descoperit că metilarea a 353 de markeri ADN variază consistent odată cu vârsta şi că ea ar putea fi utilizată pe post de ceas biologic. Potrivit omului de ştiinţă, ceasul bătea mai repede până în jurul vârstei de 20 de ani, pentru ca apoi să încetinească şi să aibă o rată mai stabilă.
Acu, după ce au observat această asociere, oamenii de ştiinţă vor să afle dacă schimbările ADN cauzează îmbătrânirea sau dacă ele sunt provocate de îmbătrânire.
Până acum, ceasul a indicat rezultate intrigante. Teste realizate pe ţesut cardiac sănătos au indicat că vâsrta biologică a acestuia (care indică cât de uzat este ţesutul) este cu 9 ani mai tânără decât de aşteptau specialiştii. De asemenea, ţesutul mamar, sănătos, prelevat de la femei pare să îmbătrânească mai repede decât restul corpului, acesta fiind, în medie, cu doi ani mai în vârstă. În cazul femeilor care sufereau de cancer mamar s-a constatat că ţesutul sănătos din jurul tumorii era, în medie, cu 12 ani mai bătrân ca restul ţesuturilor din corp.
Şi ţesutul afectat de boală îmbătrâneşte diferit. Potrivit cercetărilor, se pare că în cazul cancerului, ceasul este dat înainte cu o medie de 36 de ani. În plus, unele mostre de cancer cerebral, prelevate de la copii, aveau o vârstă biologică de mai bine de 80 de ani.
Foarte interesant a fost şi faptul că Horvath a demonstrat că ceasul biologic poate fi resetat la zero atunci când celulele prelevate de la adulţi au fost reprogramate într-o stare similară cu cea de celule stem. Procesul de transformare a celulelor adulte în celule stem (care pot fi utilizate pentru a creşte orice ţesut din corp) a fost laureat cu premiul Nobel în 2012.
„Aceste informaţii s-ar putea dovedi valoroase în promovarea cunoştinţelor noastre referitoare la schimbările biologice care sunt asociate cu procesul de îmbătrânire. Va fi important să determinăm dacă îmbătrânirea accelerată, aşa cum este descrisă aici, este legată de alte boli asociate cu vârsta şi dacă ea este un factor ce cauzează sau o consecinţă a dezvoltării bolilor”, a explicat Veryan Codd de la Universitatea Leicester.
Sursa: The Guardian